Sforăitul simplu deranjează partenerul. Apneea în somn — pauzele repetate de respirație — are consecințe reale asupra inimii și tensiunii, și rămâne nediagnosticată la majoritatea celor care o au, pentru că nu conștientizează trezirile.
Informațiile de mai jos te ajută să alegi specialistul potrivit. Nu înlocuiesc consultul medical și nu reprezintă un diagnostic — doar un medic care te examinează poate stabili cauza.
Investigația de somn măsoară câte pauze respiratorii apar pe oră și cât scade oxigenul. Tratamentul cu presiune pozitivă schimbă radical calitatea vieții la formele moderate și severe.
→ Pneumologie la Clinica Medstoria
Consultă: Dr. Carmen Baceanu · consultație 250 lei
Când obstrucția e la nivel superior, corectarea ei poate rezolva sau ameliora mult problema.
Consultă: Dr. Miruna Maria Dănăilă
Apneea netratată agravează tensiunea și crește riscul de aritmii — legătura merge în ambele sensuri.
→ Cardiologie la Clinica Medstoria
Consultă: Dr. Florica Nicolae · consultație 250 lei
Medicul evaluează circumferința gâtului, examinează căile aeriene superioare și calculează un scor de risc pe baza somnolenței, sforăitului și tensiunii. Este foarte util să vină și partenerul, care observă pauzele respiratorii — persoana afectată aproape niciodată nu le știe. Investigația de somn se face la domiciliu sau în laborator, în funcție de caz. Notează câteva nopți cum dormi și cum te simți dimineața.
Nu. Sforăitul simplu, fără pauze respiratorii și fără somnolență diurnă, e frecvent și benign. Combinația sforăit + pauze + oboseală peste zi este cea care ridică suspiciunea.
Da, semnificativ. Scăderea în greutate reduce numărul de evenimente respiratorii, iar în formele ușoare poate fi suficientă ca tratament.
Da. La unele persoane, apneea apare aproape exclusiv dormind pe spate. Terapia poziţională este o opțiune reală în aceste cazuri.